Bugetul pentru 2027 trebuie să susțină revenirea economiei și să ofere companiilor mai multă predictibilitate.

🔵 Bugetul pentru 2027 trebuie să susțină revenirea economiei și să ofere companiilor mai multă predictibilitate. Acesta a fost mesajul central al intervențiilor de astăzi, la Summitul pentru Guvernanță Digitală, la Forumul de Afaceri Franco-Român, la Bucharest Forum și ARPIM Forum.

Am discutat cu investitori, reprezentanți ai companiilor și ai instituțiilor financiare despre ce urmează după un an dificil: cum continuăm reducerea deficitului, cum finanțăm investițiile și ce trebuie să îmbunătățească statul în relația cu cei care susțin economia.

Companiile și oamenii au suportat deja o parte importantă din ajustare, însă efortul mediului de business și al cetățenilor trebuie dublat de un efort al statului în anii următori. Pentru a putea urma această direcție, trebuie să luăm decizii temeinic fundamentate privind cheltuielile și veniturile statului, iar bugetul pentru anul viitor este cadrul în care aceste obiective trebuie să se întâlnească.

🔵 La Summitul pentru Guvernanță Digitală, organizat de Edge Institute la Palatul Cotroceni, am prezentat progresele care încep să schimbe interacțiunea cu administrația fiscală.

Peste 1,2 milioane de români au utilizat declarația unică precompletată în format PDF, iar prin platforma e-licitații au fost vândute în acest an bunuri de peste 100 de milioane de lei. Continuăm modernizarea portalului ANAF și a Spațiului Privat Virtual, precum și dezvoltarea instrumentelor de analiză pentru identificarea fraudei.

Digitalizarea trebuie să reducă timpul și costurile conformării. Folosirea mai bună a datelor și a inteligenței artificiale trebuie să ajute administrația să concentreze controalele asupra riscurilor reale și să solicite mai puține informații redundante contribuabililor corecți. Colaborarea cu mediul privat este importantă atât pentru tehnologie, cât și pentru testarea unor servicii care răspund nevoilor celor care le folosesc.

🔵 La Forumul de Afaceri Franco-Român, organizat de CCIFER, am discutat despre condițiile în care companiile își pot continua investițiile în România.

Am recunoscut contribuția companiilor franceze la dezvoltarea economiei noastre, prin capacități de producție, tehnologie, oameni formați și relații cu furnizorii locali. Această cooperare dă substanță parteneriatului strategic dintre România și Franța. Faptul că toate companiile participante la studiul CCIFER își văd viitorul în România ne obligă să răspundem cu reguli mai clare și cu o administrație care funcționează mai bine.

Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri din 2027, facilitățile pentru investiții și cercetare-dezvoltare, garanțiile prin BID și pregătirea fondului RoBOOST, împreună cu Fondul European de Investiții, susțin aceeași direcție: mai mult capital pentru companiile care se dezvoltă aici.

Aceste instrumente trebuie însoțite de simplificare și de respectarea obligațiilor statului. Pentru o firmă, rambursarea TVA la timp, plata unei lucrări executate sau eliminarea unei raportări redundante pot conta direct în decizia de a continua o investiție.

🔵 La Bucharest Forum, organizat de Aspen Institute România și German Marshall Fund, am explicat de ce credibilitatea financiară este esențială pentru dezvoltare și pentru securitate.

Doar în primele nouă luni, dobânzile au depășit 50 de miliarde de lei. Această presiune arată de ce reducerea deficitului trebuie continuată: costul datoriei limitează resursele disponibile pentru investiții și servicii publice.

Am subliniat și ce înseamnă că următoarea etapă a consolidării va fi mai dificilă. Va fi mai dificilă pentru Guvern, prin deciziile pe care trebuie să le ia privind cheltuielile, programele și funcționarea instituțiilor. Oamenii și companiile au nevoie de condiții pentru a se redresa, iar statul trebuie să își îmbunătățească propria performanță.

În primele zece luni, investițiile publice au depășit 125 de miliarde de lei și au susținut activitatea constructorilor, furnizorilor și subcontractorilor. După încheierea PNRR, fondurile europene vor rămâne importante, însă structura finanțării se schimbă. Trebuie să prioritizăm proiectele după beneficiile economice și sociale, costurile de funcționare și investițiile private pe care le pot face posibile.

🔵 La Forumul ARPIM, organizația care reprezintă companiile farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare din România, discuția a vizat predictibilitatea finanțării sănătății și responsabilitatea comună pentru utilizarea resurselor.

Susținem un efort major de investiții în sănătate. În bugetul Ministerului Sănătății pentru 2026, proiectele finanțate prin PNRR și alte fonduri europene au alocări de aproximativ 8,9 miliarde de lei, circa dublu față de anul anterior. Dar construcția și dotarea trebuie însoțite de planificarea costurilor de funcționare din anii următori.

Am exprimat deschiderea pentru lucru comun între Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, CNAS și industrie, astfel încât estimările privind medicamentele și investițiile să fie mai bine fundamentate. Propunerile privind taxarea sectorului farmaceutic și stimularea cercetării sau producției trebuie analizate împreună cu impactul asupra veniturilor care finanțează sistemul. Predictibilitatea pentru industrie presupune și o finanțare pe care statul o poate susține.

Din aceste discuții rezultă o cerință clară pentru 2027: efortul făcut de companii și de români trebuie susținut de un stat mai riguros în cheltuieli și mai eficient în relația cu economia.

Protejarea ratingului de țară rămâne esențială, iar evaluările din prima parte a anului viitor se pregătesc prin deciziile pe care le luăm acum. Un buget realist pentru 2027 și respectarea traiectoriei de reducere a deficitului sunt argumentele prin care putem păstra încrederea celor care finanțează România. Pierderea calificativului recomandat investițiilor ar însemna o restrângere a accesului la capital și ar crește presiunea asupra costurilor de împrumut, cu efecte asupra companiilor, investițiilor și locurilor de muncă.

Ambiția noastră trebuie însă să depășească menținerea ratingului la limita categoriei recomandate investițiilor. Trebuie să construim condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă și, ulterior, pentru îmbunătățirea calificativului, atunci când rezultatele o vor permite. Decizia aparține agențiilor, dar disciplina bugetară, consecvența reformelor și seriozitatea execuției depind de noi. Un nivel mai ridicat de credibilitate poate contribui, în timp, la reducerea costurilor de finanțare și poate face România mai atractivă pentru investiții pe termen lung.

Această stabilitate trebuie să susțină și schimbarea modelului de dezvoltare economică. România are nevoie de mai multă producție cu valoare adăugată ridicată, de tehnologie și de companii care pot crește pe piețele internaționale. Investițiile publice au un rol important, dar trebuie selectate și după capacitatea lor de a susține dezvoltarea capitalului privat: dacă reduc costurile unei firme, permit extinderea producției sau atrag alte investiții într-o regiune.

Avem motive să privim cu încredere spre anul viitor, dar revenirea trebuie consolidată prin deciziile noastre. Un buget credibil, investiții bine alese și reguli aplicate consecvent ne pot ajuta să protejăm ratingul și să pregătim condițiile pentru îmbunătățirea lui. Miza este ca firmele să poată investi pe termen lung, iar dezvoltarea economiei să poată susține venituri și servicii publice mai bune și un trai mai bun pentru toți românii.

Comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *