Prognoza Comisiei Europene confirmă perspectiva noastră privind revenirea economiei României pe creștere în 2027. Este o validare importantă a estimărilor pe care le-am susținut în ultima perioadă și a direcției pe care trebuie să continuăm: reducerea deficitului, cu menținerea investițiilor şi susținerea mediului privat.
Prognoza de toamnă, prezentată azi de Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, indică o creștere economică de 1,8% în 2027 și de 2,2% în 2028, după o scădere de 0,3% în acest an. Este un ritm peste media Uniunii Europene, pentru care Comisia estimează 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028.
Totodată, estimarea pentru anul viitor confirmă perspectiva de 1,7–1,8% pe care am explicat-o în intervențiile recente.
Motoarele revenirii, în lectura Comisiei, sunt creşterea venitului real disponibil pe măsură ce inflația scade, absorbția mai bună a fondurilor de coeziune și reluarea investițiilor private, pe fondul reducerii incertitudinii.
Comisia estimează și reducerea deficitului de la 7,8% din PIB în 2025 la 6% în 2026, în linie cu ținta asumată – o ajustare de aproape două puncte procentuale din PIB într-un singur an. Pentru 2027 și 2028, proiecțiile Comisiei (5,8%, respectiv 5,6% din PIB) iau în calcul doar măsurile deja adoptate, nu și bugetul pe 2027, care este în pregătire. Acestea arată clar un lucru: continuarea ajustării depinde de deciziile pe care le luăm acum.
În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene au susținut activitatea economică într-o perioadă în care consumul a fost sub presiune. Comisia confirmă acest lucru: investițiile cresc cu peste 7% în 2026, susținute de PNRR și au amortizat scăderea consumului privat.
Aceste evoluții confirmă şi că ajustarea fiscală și menținerea investițiilor pot merge împreună. În primele 10 luni, investițiile publice au depășit 125 de miliarde de lei. Lucrările şi plățile accelerate prin PNRR au însemnat comenzi pentru constructori și furnizori și au susținut activitatea firmelor.
Următorul pas este ca această perspectivă de creștere să fie susținută printr-un buget credibil pentru 2027. Nu putem construi cheltuieli sigure pe venituri incerte. Pornim de la estimări realiste, convergente cu cele ale Comisiei, de la obligațiile deja asumate și de la resursele disponibile, astfel încât să continuăm consolidarea fiscală și să finanțăm investițiile și serviciile publice de care oamenii au nevoie. Bugetul pe 2027 trebuie să ducă reducerea deficitului dincolo de nivelul pe care Comisia îl proiectează doar pe baza măsurilor actuale – aceasta este măsura credibilității sale.
În același timp, trebuie să regândim modul în care folosim banii publici. Nu este suficient să investim mult; trebuie să investim mai bine. Investițiile trebuie prioritizate în funcție de rezultatele pe care le generează: câtă activitate economică suplimentară susțin, ce costuri reduc pentru firme și ce incestitii private fac posibile.
După încheierea PNRR vom avea în continuare acces la fonduri europene, dar structura finanțării se schimbă, iar selecția proiectelor devine cu atât mai importantă. Comisia anticipează, de altfel, că ritmul investițiilor se va tempera în 2027, odată cu finalizarea PNRR și că fondurile de coeziune trebuie să preia ștafeta. Pregătirea acestei tranziții – proiecte mature, bine selectate, cu finanțare asigurată – este o prioritate a bugetului pe 2027.
Pentru a susține creșterea economică, companiile au nevoie, la rândul lor, de predictibilitate și acces la capital. Nu este o afirmație abstractă: Comisia corelează explicit revenirea din 2027 cu reluarea investițiilor private, pe măsură ce incertitudinea se reduce. În această direcție merg eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, facilitățile pentru investiții și profit reinvestit, garanțiile prin Banca de Investiții și Dezvoltare sau schemele de finanțare publică pentru capacitățile de producție locală. Simplificarea birocrației în relație cu administrația fiscală trebuie să completeze din ce în ce mai mult acest sprijin, iar aceasta este una dintre preocupările noastre prioritare în această perioadă.
Un buget realist, respectat în execuție, este esențial și pentru încrederea investitorilor și evaluările agențiilor de rating. Obiectivul este să protejăm calificativul recomandat investițiilor și să construim condițiile pentru revenirea perspectivei la stabilă.
Prognoza arată și de ce ajustarea nu poate fi amânată: datoria publică continuă să crească atât timp cât deficitul depășește creșterea nominală a economiei, iar fiecare punct de dobândă plătit în plus înseamnă bani care nu mai ajung în investiții și servicii publice. Un risc de țară mai redus poate contribui, în timp, la costuri de finanțare mai bune pentru stat și pentru economie.
Concluzia este una singură și se corelează cu bugetul. Prognoza Comisiei ne transmite că direcția este corectă, nu că parcursul s-a încheiat. Bugetul pe 2027 este cadrul în care această direcție devine decizie: venituri estimate realist, cheltuieli pe care le putem susține, investiții prioritizate după rezultatele pe care le produc.
Disciplina fiscal-bugetară nu este un scop în sine – este modul prin care protejăm oamenii şi economia. Un stat care cheltuiește cât poate acoperi îşi plătește pensiile și salariile la timp, își finanțează spitalele și școlile fără să se împrumute la dobânzi tot mai mari și nu lasă inflația să erodeze veniturile celor care au cel mai puțin. Fiecare punct de deficit redus înseamnă mai puțină dobândă plătită în anii următori și mai mult spațiu pentru ceea ce contează pentru oameni. Reducem deficitul pentru ca redresarea pe care Comisia o anticipează să ajungă în companii care se dezvoltă, în locuri de muncă și în venituri care pot fi susținute în timp.
Aceasta este responsabilitatea noastră.

