Bugetul pentru 2027 trebuie să ofere comunităților finanțare predictibilă, continuând în același timp direcția de reducere a deficitului. Sunt două obiective majore, care trebuie construite împreună, cu responsabilitate.
Acesta a fost mesajul pe care l-am transmis astăzi, la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, unde am discutat, împreună cu premierul Luca Niculescu și cu reprezentanții administrațiilor locale, despre problemele concrete ale comunităților: finanțarea serviciilor publice, finalizarea investițiilor, asigurarea căldurii în această iarnă, dar și pregătirea bugetelor pentru anul viitor.
Pentru a construi realist bugetul pentru 2027, trebuie să pornim de la resursele pe care le-am asigurat în acest an, de la obligațiile rămase și de la ceea ce mai avem de rezolvat. Am reluat, în acest context, principalele măsuri prin care am susținut administrațiile locale într-o perioadă de consolidare fiscală.
Anul acesta, autoritățile locale beneficiază de cele mai mari bugete de până acum: 171 de miliarde de lei venituri totale programate, cu aproape 10 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.
Reforma taxării proprietății, asumată prin PNRR, a generat venituri suplimentare de 3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului. Totodată, prin rectificarea bugetară, veniturile bugetelor locale au fost majorate, per sold, cu un miliard de lei. Am explicat că, acolo unde au fost operate ajustări, acestea au avut rolul de a alinia estimările bugetare la nivelul încasărilor efective.
Discuția despre resursele locale este strâns legată de investițiile pe care acestea le susțin. Am avut cel mai mare buget de investiții publice anul acesta: peste 125 de miliarde de lei investite în primele 10 luni și un program anual de aproximativ 8% din PIB. Din investițiile publice, peste 25 de miliarde de lei au mers către proiectele autorităților locale, prin PNRR, programele regionale, Administrația Fondului pentru Mediu și programele Ministerului Dezvoltării.
În sprijinul acestor proiecte, am evidențiat și suplimentarea bugetelor Agențiilor de Dezvoltare Regională cu 3,5 miliarde de euro, până la aproape 17,5 miliarde de lei, pentru accelerarea absorbției fondurilor europene și finanțarea de noi proiecte de dezvoltare regională. Miza este folosirea integrală a resurselor europene disponibile și transformarea lor în investiții finalizate.
Primarii au nevoie însă și de soluții pentru momentele în care lucrările avansează, facturile ajung la plată, iar rambursările nu au fost încă încasate. De aceea, am trecut în revistă instrumentele pe care le-am pus la dispoziție și am încurajat administrațiile să le folosească:
Credite-punte cu dobândă zero, în limita a 10 miliarde de lei, pentru finanțarea temporară a proiectelor comunităților locale.
Împrumuturi fără plafon pentru cofinanțarea proiectelor europene și acoperirea cheltuielilor neeligibile.
Un plafon record de 3 miliarde de lei pentru împrumuturile autorităților locale, cu un miliard peste nivelul de anul trecut.
Împrumuturi din Trezorerie pentru energia termică și posibilitatea contractării sau garantării de credite pentru combustibilul necesar sistemelor de termoficare, astfel încât comunitățile să poată trece cu bine peste iarnă.
Tot pentru reducerea blocajelor financiare, am lansat mecanismul de compensare a datoriilor restante, în valoare de 2 miliarde de lei. Aproximativ 100 de milioane de lei au fost deja compensate în prima săptămână. Le-am adresat primarilor îndemnul de a depune cererile până la 25 noiembrie. Acest mecanism ajută administrațiile să își stingă obligațiile către furnizori, iar firmele care au lucrat pentru comunități să își achite, prin compensare, datoriile fiscale.
Pornind de la aceste măsuri și de la solicitările prezentate de AMR, am discutat despre pregătirea anului 2027. Ne menținem obiectivul aprobării bugetului de stat într-un calendar predictibil, care să permită primăriilor să aibă timp pentru luarea deciziilor privind resursele pentru anul viitor.
Una dintre preocupările importante ale administrațiilor este finalizarea investițiilor începute prin PNRR. Nu vrem ca proiectele să rămână neterminate și nici ca administrațiile să piardă rezultatele muncii de până acum. Am prezentat soluțiile la care lucrăm: prelungirea termenelor de finalizare până în primăvara sau la jumătatea anului 2027 și un mecanism de împrumuturi prioritare, fără plafon, pentru ca aceste investiții să fie duse la capăt și puse în folosul oamenilor.
Alături de finalizarea proiectelor începute, am discutat și despre modul în care investițiile locale pot susține mai bine economia. Pregătim parteneriate cu ADR-urile pentru parcuri industriale, punctaj suplimentar în schemele de ajutor de stat pentru investițiile realizate în aceste structuri și sprijin pentru pregătirea parteneriatelor public-private, inclusiv la nivel local. Investițiile publice trebuie să genereze mai multă activitate economică, locuri de muncă și venituri pentru comunități.
Această perspectivă trebuie susținută și în negocierea viitorului cadru financiar european 2028–2034. Astăzi avem 12 miliarde de euro pentru Programele Regionale, iar prin supracontractare, valoarea proiectelor contractate sau în curs de contractare se apropie de 20 de miliarde de euro.
Am reafirmat susținerea creşterii resurselor pentru dezvoltare regională în următorul cadru financiar, cu programe și intervenții de finanțare descentralizate, alocări transparente și cofinanțări care să țină cont de capacitatea financiară a fiecărei categorii de administrație locală. Pregătirea acestor soluții trebuie făcută împreună cu autoritățile care cunosc cel mai bine nevoile și proiectele comunităților.
Am subliniat însă și condiția de care depind toate aceste obiective: un buget credibil, construit pe venituri realiste și obligații evaluate corect. Reducerea deficitului nu este un obiectiv separat de dezvoltarea comunităților, ci o condiție pentru a o putea finanța sustenabil.
Nu ne putem permite să pierdem credibilitatea financiară a țării, câștigată cu eforturi importante în ultimul an. Bugetul pentru 2027 și respectarea traiectoriei de reducere a deficitului vor conta în evaluările agențiilor de rating din prima parte a anului viitor. Orice abatere de la țintele de consolidare poate crește riscul unei evaluări nefavorabile și al unor costuri mai mari de împrumut: mai mulți bani pentru dobânzi și mai puține resurse pentru investiții, servicii publice și dezvoltare locală.
Nu le-am promis primarilor un an ușor. Le-am promis transparență asupra constrângerilor, decizii luate la timp și un parteneriat real cu Ministerul Finanțelor, pentru identificarea soluțiilor sustenabile.
În spatele fiecărui buget local sunt oameni care au nevoie de continuitatea serviciilor publice și de investiții care să le îmbunătățească viața. Responsabilitatea tuturor, la nivel central și local, este să folosim atent resursele disponibile și să ne asigurăm că angajamentele pe care le luăm pot fi duse la capăt.

